CARTE DESPRE POKER SCRISA DE LEE NELSON SI OFERITA GRATIS IN LIMBA ROMANA DE POKERSTARS.COM

CAPITOLUL 17 - FAZA 2 - Faza de început a turneului

Această carte este despre turneele NLHE - jocul care a luat lumea pe sus. Iată câteva principii de bază care îţi vor mări şansele de a câştiga. Un principiu cheie este să-ţi dezvolţi o înţelegere a diferitelor tipuri de personalităţi de la masa de joc.

Există patru tipuri de bază pe care le voi descrie aici.

Jucătorul Loose-Passive (LPP)

Denumit şi 'calling station' pentru ca asta face (call, call, call). Acest tip de jucător este încăpăţânat şi nu foarte deştept, jucând cu mâini la care jucători mai inteligenţi ar fi renunţat cu mult timp în urmă. Datorită acestui fapt este poreclit de multe ori 'donkey' (măgar). Apelativul 'donkey' a dat naştere la multe alte cuvinte înrudite şi cu specific pokeristic, precum donkish, donkoid, donking off chips, donkastic, donkfest, etc. Aceşti jucători joacă foarte multe mâini preflop, mai ales dacă pot face limp. Postflop sunt în continuare loose, jucând mâini marginale şi draw-uri. Nu încerca să faci un bluff împotriva unui calling station, dar fii precaut dacă aceştia devin agresivi. De obicei aceşti jucători nu fac bet fără o mână puternică. Dacă intuieşti că are o mână puternică şi tu ai mână puternică la rândul tău, nu încerca să faci slowplay. Este foarte probabil să aibă o mână la care nu va renunţa, deci fă raise şi nu te sfii să faci un raise mai mare decât de obicei. Ideea principală de reţinut atunci când joci împotriva acestor jucători este să nu faci niciodată un bluff, dar să faci over-bet cu mâinile bune de fiecare dată, inclusiv all-in pe river, pentru că sunt foarte curioşi şi te vor plăti de foarte multe ori. Jucătorii LPP sunt cei pe care ţi-i doreşti cel mai mult la masa de joc pentru a-ţi creşte stack-ul într-un turneu, dar vor fi greu de găsit când s-a ajuns la premiile în bani.

Jucătorul Loose-Aggressive (LAG)

Există multe tipuri de jucători LAG. Unii sunt inteligenţi, alţii încearcă să intimideze, iar alţii sunt de-a dreptul maniaci. Dar tuturor le place să joace cât mai multe mâini şi le place să facă bet-uri. Ideea de bază împotriva acestora este să nu-i laşi să te domine. Din cauza faptului că joacă atât de multe mâini, vor avea foarte frecvent o mână sub medie. Pentru că le face o deosebită plăcere parieze, poţi face slowplay împotriva lor. De asemenea, poţi răspunde agresiv. Uneori este bine să răspunzi agresiv cu o mână nu extrem de puternică dar despre care crezi că este în faţa combinaţiilor posibile ale unui astfel de jucător. Ca o regulă generală, fă-le re-raise cu mâini din top 50% din mâinile pe care bănuieşti că le joacă. Dar o să ai nevoie de ceva curaj. Dacă jucătorul împotriva căruia joci este extrem de agresiv este posibil să trebuiască să-ţi rişti toate jetoanele! Fii pregătit să îţi facă un re-raise all-in şi hotărăşte-te în avans ce vei face într-un astfel de caz.

Jucătorii LAG sunt, cel mai probabil, tineri cu aspiraţii de vedete ale pokerului, tineri care vor deveni vedete ale pokerului sau tineri care sunt deja vedete ale pokerului. De multe ori se adună şi discută diverse situaţii care pot apărea în turnee. Aceştia sunt versiunea modernă a jucătorului tight-aggressive de pe vremuri, dar cu un avantaj. Avantajul se datorează informaţiei - pokerul este un joc al informaţiei incomplete, dar grupurile de astfel de jucători procesează toate informaţiile primite şi decid care este cea mai bună decizie posibilă. Exemple excelente de astfel de jucători sunt Patrik Antonius, Carlos Mortensen şi Phil Ivey.

Jucătorii iscusiţi sunt de obicei veterani ale jocurilor pe bani. Ştiu cum să folosească o multitudine de mutări cu intenţia de a-şi ascunde tăria adevărată a mâinii. Iar după ce te ameţesc, vor încerca să-ţi ia toate jetoanele. Sunt foarte buni la citirea adversarilor şi pot face call-uri foarte bune dacă intuiesc un bluff. Exemple de jucători care folosesc acest stil de joc sunt Freddy Deeb, Barry Greenstein şi Sammy Farha.

Jucătorul Tight-Passive (TPP)

Jucătorul tight-passive a învăţat că jucătorii buni sunt tight, dar nu are curajul de a pune mulţi bani în joc fără o mână foarte bună. Acest jucător nu realizează cât de important este să furi blind-urile (atunci când acestea devin mari) sau cât de profitabil poate fi un c-bet. Acest tip de jucător poate face un raise preflop cu AK, dar dacă flopul conţine doar cărţi mici va renunţa şi se va considera ghinionist. “De ce nu pot câştiga niciodată cu AK?”. Poate ajunge la stadiul în care nu va mai face raise cu AK pentru că nu vrea să piardă mai mulţi bani.

Mulţi jucători din turneele SNG de mize medii ($20-$50) sunt tight-passive. De multe ori, termină pe locul 3 sau 4 şi mulţi dintre ei fac un profit mic. Uneori jocul tight este tot ce-ţi trebuie, dar pentru a face profituri mari trebuie să înveţi cum să-ţi domini adversarii. Împotriva jucătorului tight-passive fă bet-uri mici în mod frecvent pe flop de fiecare dată când dă semne de slăbiciune. Fură-l puţin câte puţin, luându-i multe poturi mici. Renunţă dacă face bet sau raise.

Jucătorul Tight-Aggressive (TAG)

Acest tip de jucător nu joacă foarte multe mâini, dar atunci când o face o face foarte hotărât. Odată ce arată că este puternic, va continua demonstraţia de forţă indiferent dacă este ajutat de flop sau nu. Acest tip de jucător este foarte bun, în special în fazele de început ale unui turneu, şi va juca foarte similar cu stilul prezentat în această carte. Jucătorii TAG sunt jucătorii de modă veche, care erau marile nume în turneele de poker.

Acum însă jucătorii de tip LAG sunt consideraţi un pericol mai mare pentru că sunt foarte greu de citit. Cu toate acestea, nu este deloc distractiv să ai jucători de tip TAG la masa de joc, pentru că joacă bine, vor avea de obicei mâini bune şi, cel mai important, nu vei putea face mutări împotriva lor de care aceştia să nu ştie. Se adaptează fiecărei situaţii în parte şi îşi dau seama ce vrei să faci. Exemple de astfel de jucători sunt TJ Cloutier, Dewey Tomko şi Tom McEvoy.

Jucătorul 'Situaţional'

O subcategorie a jucătorului TAG este o nouă specie, denumit jucătorul 'situaţional'. Aceşti jucători sunt foarte atenţi la ce ai făcut în trecut şi vor folosi tendinţele tale în avantajul lor. De obicei, joacă mai mult situaţia şi nu cărţile din mână. Dacă îşi dau seama de o slăbiciune nu le este frică să facă all-in. Îşi aleg cu grijă situaţiile şi nu sunt inconştienţi când vine vorba de jetoanele lor. Pentru a-i bate ai nevoie de o mână mai bună sau trebuie să faci un bluff pe mai multe străzi. Trebuie să pariezi cu convingere sau să le arăţi cărţi mai bune. Exemple sunt Doyle Brunson, Allen Cunningham, Andrew Black, Nenad Medic şi Paul Wasicka.

Cel mai bun stil pe care îl poţi avea la început este tight-aggressive, iar către sfârşit poţi trece la un stil loose-aggressive. Jucătorii buni vor face astfel de schimbări odată cu tine, dar mulţi nu-şi vor ajusta jocul îndeajuns de mult. Nu este bine să presupui că un jucător nu-şi va schimba modul de joc atunci când turneul se joacă short-handed sau când are un stack mic. Urmăreşte modul în care joacă şi modifică-ţi strategia în mod corespunzător.

Cum să joci împotriva jucătorilor pasivi

Dacă eşti atent de la începutul turneului, îţi vei putea face o idee despre jocul practicat la masa ta. De exemplu, dacă eşti la o masă de tip 'fă raise şi ai câştigat', unde de obicei toată lumea face fold atunci când cineva face un raise, vei juca diferit faţă de cazul în care eşti la o masă extrem de activă în care foarte multe jetoane ajung în pot mână de mână. Dacă masa ta este pasivă şi jucătorii joacă tight (tight-passive), o strategie bună este să faci raise mai des, dar în general să renunţi dacă ţi se face raise. Dacă masa ta este pasivă, dar loose (loose-passive), poţi încerca să vezi flopuri ieftine cu mâini speculative, sperând să prinzi o mână puternică şi să elimini un oponent.

Cum să joci la mesele agresive

Trebuie să fii mult mai precaut la mesele agresive decât la cele pasive. Jucătorii agresivi pot fi atât tight, cât şi loose, dar ambii sunt mai periculoşi decât jucătorii tight sau pasivi. Poţi juca mai multe mâini împotriva jucătorilor pasivi, pentru că nu fac raise cu multe mâini. Este însă dificil să joci o varietate mare de mâini speculative împotriva jucătorilor agresivi pentru că raise-urile lor dese te vor alunga din pot de prea multe ori. Jucătorii de tip tight-aggressive joacă mâini bune de start sau fac fold. Atunci când joacă, fac un raise substanţial. De asemenea, este posibil să fie atât de disciplinaţi încât să evite să piardă tot stack-ul, chiar dacă au o mână relativ puternică atunci când bănuiesc că ai culoare, chintă sau 3 de-un fel. O strategie eficientă împotriva lor este să fii mult mai tight la început. Mai spre final, blind-urile sunt mai mari şi devin mai profitabil de furat, astfel că poţi începe să joci mai loose şi să furi blind-urile jucătorilor de acest tip. Dacă, însă, ţi se face re-raise, renunţă!

Jucătorii loose-aggressive sunt cei de care este cel mai greu să te aperi. Joacă foarte multe mâini, făcând bet şi raise foarte des. Frecvenţa de joc îi face foarte greu de evitat. Poţi juca mai multe mâini împotriva acestui tip de jucător decât împotriva jucătorilor de tip tight-aggressive, dar trebuie să fii mai selectiv decât împotriva jucătorilor de tip loose-passive. Dacă eşti îndeajuns de norocos pentru a prinde o mână mare pe flop, cum ar fi 2-perechi sau mai bine, împotriva acestui tip de oponent este bine să-i dai şansa de a se falimenta singur. Ca un expert în arte marţiale, poţi folosi forţa agresivităţii lor împotriva lor înşişi, lăsându-i să încerce să te arunce din pot şi apoi să îi ataci un raise mare pe flop, turn sau river. Jucătorii loose-aggressive pot fi prinşi în capcană. Cu cât masa este mai puţin ameninţătoare, cu atât mai mult poţi amâna momentul în care vei ataca decisiv.

Cum să-ţi ajustezi strategia în funcţie de tendinţele oponenţilor

Principiul de bază este: dacă masa este tight, trebuie să faci raise mai mult decât de obicei dacă nimeni nu a făcut încă raise, dar nu fă call la un raise fără o mână bună. Dacă însă la masă se practică un joc loose, trebuie să joci puţine mâini, dar cât mai agresiv. Strategia corectă este să joci în sensul invers ales de cei mai mulţi dintre jucătorii de la masa ta. Tot timpul trebuie să fii atent la modul în care joacă oponenţii şi să reacţionezi în mod corespunzător. La început, ajustează-ţi jocul cam cu 10% în funcţie de oponenţii pe care îi ai la masă şi restul de 90% lasă-l pe seama cărţilor. Pe măsură ce vei acumula experienţă vei putea să creşti aceste procentaje - jocul situaţional va continua să crească în importanţa şi va trebui să te bazezi din ce în ce mai puţin pe tăria mâinii tale.

Cum să îţi înţelegi imaginea de la masa de joc

Imaginea ta de la masa de joc este modul în care eşti perceput de către ceilalţi jucători. Această imagine se schimbă pe măsură ce turneul avansează. În ce categorie te clasifică oponenţii? Te cred agresiv sau pasiv, tight sau loose? Impresia pe care o laşi asupra oponenţilor tăi este dependentă de calitatea mâinilor pe care le arăţi, de nivelul de agresivitate (bazat pe frecvenţa cu care faci bet şi raise) şi de numărul total de poturi în care te implici. Ceilalţi jucători nu-ţi pot vedea cărţile dacă nu ai ajuns la showdown. De asemenea, nu ştiu că un alt jucător a făcut fold cu un set săptămâna trecută. Deci nu vor lua astfel de factori în consideraţie atunci când vor lua o decizie. Cu cât intri în mai multe poturi, cu atât mai loose vei părea că eşti. Cu cât faci mai multe bet-uri şi raise-uri faci, cu atât mai agresiv vei părea. Trebuie menţionat că această imagine este creată indiferent dacă este 'adevărată' sau nu. De exemplu, poate ai făcut bet sau raise în 4 din ultimele 6 mâini, toţi oponenţii făcând fold de fiecare dată. Imaginea ta va fi cea a unui jucător loose şi agresiv, chiar dacă ai avut aşi de fiecare dată!

O greşeală pe care o fac mulţi începători este să încerce să-şi creeze o anumită imagine. La începutul unui turneu vor juca foarte loose sau foarte tight, dar de multe ori cu preţul unor decizii greşite. Aceste decizii au un anumit VE, cost care este, de cele mai multe ori, dificil de recuperat. Masa la care joacă se poate schimba spre mijlocul turneului şi vor juca apoi cu alţi jucători care nu sunt conştienţi de imaginea pe care jucătorul respectiv a încerca să şi-o creeze. Chiar şi atunci când se confruntă cu aceeaşi jucători s-ar putea să nu aibă cărţile potrivite sau să nu fie în situaţia potrivită pentru a profita de imaginea creată.

Te poţi totuşi folosi de imaginea ta la masă. Modul corect de a face acest lucru este să faci în mod constant cele mai bune decizii bazându-te pe cărţile din momentul respectiv şi pe imaginea pe care ai proiectat-o până atunci. Altfel spus, lasă-ţi imaginea să se formeze de la sine, ca un produs secundar al acţiunilor recente de la masa de joc. Atunci când prinzi câteva mâini bune una după alta imaginea ta va deveni una de jucător loose-aggressive. Poţi profita de acest lucru jucându-ţi mâinile bune mai agresiv. Uneori vei primi mâini foarte slabe ore întregi, astfel că imaginea ta va fi cea a unui jucător tight-passive. Foloseşte-te de acest lucru pentru a fura blind-urile prin raise sau re-raise şi pentru a-ţi reconstrui stack-ul.

EXEMPLU

Ai făcut raise preflop de 3 ori în ultimele 5 poturi şi ai câştigat de fiecare dată fără să arăţi ce aveai. Primeşti Ah Td cu 3 locuri înainte de buton şi toată lumea face fold până la tine. În mod normal aici ai face un raise, dar în acest caz ar trebui să faci fold. Este foarte probabil ca oponenţii tăi să creadă că încerci să furi blind-urile din pricina numărului mare de raise-uri pe care le-ai făcut recent şi îţi vor face re-raise cu mâini mai slabe decât în mod normal. Şi asta pentru că te cred un jucător loose-aggressive. Din moment ce nu poţi suporta un re-raise cu această mână şi pentru că oponenţii vor face re-raise mai des decât în mod normal este mai bine să nu te implici.

Cum să-ţi evaluezi oponenţii şi cum să iei notiţe

Primele câteva niveluri pe care le joci împotriva unui jucător cu care nu ai mai jucat niciodată vor lăsa o impresie foarte puternică asupra ta, una pe care ţi-o vei schimba cu greu. Încearcă să nu dai prea multă importanţă unei mâini anume, pentru că este posibil ca oponentul să fi apăsat pe un buton greşit sau pur şi simplu era neatent. Nu ignora lucrurile pe care le vezi, dar nici nu te lăsa conduse de ele.

Este nevoie de multe ore de joc pentru a putea observa un anumit jucător în mai multe situaţii şi pentru a culege indicii despre modul în care reacţionează. Dacă joci poker online la un site precum PokerStars este foarte uşor să iei notiţe despre cum anume a jucat un oponent o anumită mână. Dacă joci cu cineva de mai multe timp poţi lua mai multe notiţe, care pot fi accesate cu uşurinţă atunci când eşti confruntat cu o decizie dificilă. În timp este posibil să strângi mai multe date despre un anumit jucător, lucru care te va ajuta cu siguranţă în luarea deciziilor din poturile pe care le vei juca împotriva sa.

Noroc vs Calitatea deciziilor pe care le iei

Nu te baza pe noroc pentru a ajunge la masa finală. Calitatea deciziilor pe carele iei de-a lungul turneului te poartă către masa finală. Pentru a lua decizii bune, trebuie să fii tot timpul stăpân pe jocul tău - să fii tot timpul conştient de ce se întâmplă la masa de joc. Chiar şi atunci când joci perfect vei pierde mâini, aşa că priveşte fiecare succes, fiecare victorie, ca pe un cadou special.

Atunci când te aşezi la masa de joc având arme mai bune decât oponenţii tăi şi când iei în mod constant decizii mai bune decât ei vei ajunge şi mult mai des decât ei la masa finală. Chiar dacă nu vei ajunge de fiecare dată acolo, vei ajunge mai des decât oponenţii tăi. În timp, norocul se distribuie uniform şi astfel niciun jucător nu este favorizat. Imaginea, capacitatea de concentrare, autocontrolul, răbdarea, curajul şi planificarea strategică sunt calităţile care te vor duce la masa finală. Norocul este doar stratul foarte subţire de deasupra.

Cum influenţează mărimea stack-ului jocul tău

Turneele de poker se desfăşoară cu ideea că, în cele din urmă, unul dintre participanţi va câştiga. Scăderea continuă a numărului de participanţi se obţine prin creşterea blind-urilor la intervale regulate şi anunţate anterior. Aceste creşteri ale CPR-ului nu permit jucătorilor să stea şi să aştepte aşii pentru a juca o mână. Efectul acestei creşteri constante a CPR-ului este de a lua practic o parte din jetoanele fiecărui jucător de la masă la finalul fiecărui nivel. Dacă blind-urile se dublează, efectul este echivalent cu situaţia în care cineva trece pe la fiecare jucător şi îi ia jumătate din jetoane! Pur şi simplu nu-ţi poţi permite să aştepţi.

Dacă ai un stack mic, opţiunile tale se reduc considerabil. De multe ori este cel mai bine să faci fold sau all-in. Motivul acestei abordări este faptul că un raise standard presupune o investiţie prea mare din stack-ul tău şi vei fi obligat din punct de vedere matematic să dai call pentru restul stack-ului dacă ţi se face re-raise.

Cum am discutat anterior, este logic să faci all-in sau fold în loc să pariezi mai puţin atunci când ai un CSI de 7 sau mai mic. Dacă ai jetoane destule poţi juca mâini speculative şi poţi încerca anumite mutări în funcţie de specificul situaţiei. Având un stack mare îi poţi ameninţa pe ceilalţi cu eliminarea. De asemenea, îţi permiţi să vezi mai multe flopuri cu mâini speculative sperând la un flop care să-ţi dea o mână foarte puternică şi foarte greu de intuit. Scopul tău principal în faza de început a fiecărui turneu este să fii în formă bună în partea de mijloc a turneului - prin formă bună înţelegând un stack cu un CSI de cel puţin 10, după cum s-a specificat anterior. Fii atent la stack şi nu aştepta prea mult înainte de a deveni activ dacă stack-ul tău scade sub CSI 10. Fiecare fold devine din ce în ce mai costisitor pentru că CSI-ul tău scade constant.

Slow play cu aşi

Uneori cineva face un raise în faţa ta şi tu ai aşi - nu există sentiment mai plăcut! Dar uneori poţi profita la maxim de această situaţi făcând doar call preflop în loc de re-raise. Dacă oponentul este ajutat de flop îi va fi foarte greu să renunţe la mână. Şi oricum, în cele mai multe cazuri vei câştiga cel puţin un c-bet de la oponent. Cel mai bun moment pentru a face acest lucru este atunci când raiser-ul este în early position – este mult mai probabil să aibă o mână puternică şi nu încearcă doar să fure blind-urile.

O altă variantă a acestei mutări este să faci doar limp în early position cu aşi. Apoi, dacă cineva face raise, poţi face re-raise sau poţi continua slow play-ul făcând doar call. Dezavantajul unui call este că s-ar putea să nu pui banii în pot drept favorit la câştigarea mâinii. Pe lângă asta, vei juca mâna fără poziţie. De asemenea, când cineva face limp şi apoi face re-raise primul lucru la care oponenţii se gândesc este că are aşi sau popi.

O mişcare foarte inteligentă este să te foloseşti de acest lucru şi să faci limp/re-raise cu alte mâini, cum ar fi AK, 55 sau 65s. În mod normal vor crede că ai o mână foarte puternică şi vei putea câştiga multe poturi, preflop sau postflop.

Ademenirea unui stack mic

Imaginează-ţi următorul scenariu: oponentul tău are un CSI între 8 şi 12 şi tu ai un stack mai mare. Acesta face un raise normal în late position şi tu eşti în blind-uri cu o mână foarte puternică, precum AA sau KK. Dacă faci re-raise, punându-l practic all-in, va face de multe ori fold cu o mână slabă cu care încerca să fure blind-urile. Dacă, însă, faci doar call preflop şi check pe flop va face foarte des un c-bet pe flop (de multe ori all-in), chiar şi când ratează flopul complet. Astfel poţi să-i câştigi tot stack-ul atunci când încearcă să facă un bluff.

Câteva sfaturi pokeristice

Aforismul 1: “Nu poţi câştiga un turneu în prima oră de joc... dar îl poţi pierde!”

Motivul pentru care nu poţi câştiga un turneu foarte rapid este legat de consideraţii practice. Dacă 210 de jucători se înscriu la un turneu, doar 9 dintre ei vor juca la masa ta. Chiar dacă ai putea să-i elimini pe toţi cei 9 oponenţi în prima mână, tot ai mai avea 200 de alţi oponenţi de eliminat. Desigur, ai avea un avantaj enorm la jetoane, dar vor mai trece multe ore şi vei mai avea de luat multe decizii înainte de a putea câştiga turneul. Când se ajunge la masa finală, succesul pe care l-ai avut la prima ta masă este de foarte mică importanţă. Vei avea mai puţin de jumătate din jetoanele unui stack mediu de la masa finală.

Analizând cealaltă faţă a problemei, ai putea fi unul dintre cei 9 jucători care a fost eliminat în prima mână. În acest caz, turneul s-a încheiat pentru tine şi de aici aforismul de mai sus. Mulţi jucători de top au suferit ruşinea de a fi eliminaţi în prima mână într-un turneu major. Am scăpat de asta mulţi ani, dar în timp ce compuneam această carte, mi s-a întâmplat. Am prins din flop top 2 pair şi am pierdut tot stack-ul la evenimentul de deschidere de la Victorian Championships la Crown Casino in Melbourne.

Înţelegerea probabilităţilor te ajută să treci mai uşor peste o astfel de întâmplare. Dacă ţi se întâmplă şi ţie nu te lăsa copleşit de asta. Un jucător de care nu ai auzit niciodată poate face all-in în prima mână de la Evenimentul Principal de la World Series of Poker şi tu ai cea mai bună mână posibilă - AA. Este întotdeauna corect să dai un call aici. În medie îţi vei dubla stack-ul în 4 din 5 cazuri şi vei avea un start bun, dar uneori vei pierde. Şansele de a pierde sunt de 20% şi nu ai cu să eviţi acest lucru. Singurul lucru pe care îl poţi face este să înţelegi motivul pentru care aceste lucruri se întâmplă şi să mergi mai departe.

Aforismul 2: “Pentru a supravieţui... trebuie să fii dispus să mori.”

Această vorbă despre turneele de poker este atribuită jucătorului profesionist câştigător al unei brăţări WSOP, Dr. Max Stern. Trebuie să îţi învingi teama de a fi eliminat şi să-ţi pui toate jetoanele în pot dacă asta este mutarea bună. Curajul este o foarte mare calitate pentru jucătorii de NLHE. Mulţi jucători îmi spun că 'ştiau' că dacă ar fi făcut push într-o oarecare situaţie, oponentul nu ar fi putut să plătească, dar nu au avut curajul de a face acest lucru. Acesta este un lucru la care cei mai buni excelează. Dacă simt slăbiciune, pun presiune maximă pe oponenţi, forţându-i să facă fold. În mod similar, li se pare că modul în care un oponent joacă o mână nu prea are sens şi cred că acesta încearcă un bluff, îşi vor risca tot turneul bazându-se pe încrederea în capacitatea lor de a citi o astfel de situaţie. Jucătorii fricoşi nu prea câştigă turnee de poker.

Aforismul 3: “Este nevoie de o mână mai puternică pentru a face un call la un raise, decât pentru a face un raise.”

Acest lucru poate fi dovedit matematic. Să spunem că ai un CSI de 7. Mai departe, să presupunem că oponentul tău este un supercomputer IBM care joacă perfect. Cu ce procentaj de mâini ar trebui să faci all-in şi cu ce procentaj de mâini ar trebui să te plătească oponentul? Răspunsul corect pentru tine este să faci push cu top 57% din mâini, iar supercomputerul trebuie să te plătească cu top 36% din mâini. Dacă tu sau computerul va abateţi de la aceste valori, veţi pierde din echitate. O discuţie detaliată despre acest subiect nu face obiectul acestei cărţi, dar poate fi găsită în cartea Kill Everyone.

PRIMELE NIVELURI ÎNTR-UN TURNEU MULTITABLE

Misiunea ta este să acumulezi jetoane şi este mult mai uşor să faci acest lucru pe cheltuiala jucătorilor neexperimentaţi acum, în loc să încerci să o faci mai târziu împotriva lui Phil Ivey, Patrik Antonius sau a unui copil minune de pe internet. Deci cum poate fi făcut acest lucru?

Joacă mâini care pot câştiga poturi mari

Caută mâini care se pot dezvolta foarte puternic şi care pot câştiga poturi mari dacă sunt ajutate de flop, dar care să nu te coste prea mult dacă nu eşti ajutat de flop. Obiectivul este să faci seturi, culori (în special culori nuts) şi chinte, pentru că aceste mâini au capacitatea de a câştiga tot stack-ul unul oponent, în timp ce acelaşi lucru nu poate fi spus despre mâinile de tipul 1 pair.

Încearcă să prinzi un set

Perechile mici şi medii sunt uşor de jucat la început. Cu ele vei încerca să prinzi un set. Reţine, atunci când ai o carte în mână şi două la fel pe masă, ai trips, nu set. Dacă ai în mână 4c 4d poţi face o mână foarte puternică dacă flopul este 9h 4s 2s, putând să câştigi tot stack-ul unui jucător care are A9. Pe de altă parte, dacă ratezi flopul complet, cum e cazul pe un flop Ah Ks Jc, este uşor să renunţi la perechea de pătrari şi să treci mai departe.

Voi da şi un exemplu practic. Începi un turneu online cu 2.000 de jetoane şi blind-urile sunt 10/20. Ai, deci, un CSI de peste 66! Un jucător din UTG face un raise standard până la 60 şi toată lumea face fold până la tine în buton. Conform regulii 2/10, poţi juca această mână dacă investeşti cel mult 4% din stack cu 44. Având doar blind-urile în spate de acţionat şi ţinând cont de faptul că raiser-ul are probabil o mână puternică din moment ce a făcut raise din UTG, bănuieşti că nu te vei confrunta cu un re-raise şi faci call pentru 3% din stack. În acest moment, speri ca oponentul să aibă AA sau KK. De ce? Pentru că dacă prinzi un set pe flop, îl vei putea elimina, iar dacă nu, va câştiga doar cele 60 de jetoane pe care le-ai investit. Dacă nu prinzi un set, adio! Dacă are AK sau AQ şi nu prinde o pereche nu vei reuşi să-i iei stack-ul atunci când prinzi set, dar ai putea câştiga nişte jetoane dacă încearcă să facă un bluff.

Să spunem că flopul este Qh 4s 2s. Perfect! Acum, dacă are AA, KK sau AQ, are puţine şanse de a renunţa la mână. Tu ai investit 60 pentru a câştiga 2.000. Subliniez că trebuie să faci fold chiar dacă flopul conţine doar cărţi mici fără un 4, precum 7h 5s 2d şi dacă oponentul pariază. Dacă însă singurul oponent face check poţi face un bet, dar numai unul.

Cum să joci aşi suită

Culorile, în special culorile la as, denumite şi „culori nuts”, sunt mâini foarte puternice în NLHE. Cu As 5s, poţi face o culoare mult mai simplu decât dacă ai avea Ac Qd. Datorită acestui lucru, în fazele de început ale unui turneu prefer să am A5s şi nu AQo. Acest lucru poate părea contra-intuitiv la început, pentru că de atâtea ori eşti sfătuit să joci cărţi mari. Dar eu nu spun că ar trebui să le arunci; spun doar că mâna A5s, mai speculativă, are mai multă valoare în anumite situaţii când stack-urile sunt mari comparativ cu blind-urile. Având A5s este mai puţin probabil să ajungi într-o situaţie dificilă, decât dacă ai avea AQ când blind-urile sunt mici. AQ este dominat de AK, o mână care este jucată practic de către oricine. Atunci când dai de AK şi un as vine pe flop ai probleme foarte mari. Ai putea crede că ai o mână prea puternică pentru a face fold, chiar dacă eşti atacat puternic de un oponent. Înainte de a-ţi da seama poţi deveni obligat să joci pentru tot stack-ul şi poţi fi eliminat.

A5s este mult mai uşor de aruncat atunci când întâmpini presiune. Dacă joci corect nu vei pierde un pot mare cu A5s, dar poţi câştiga unul mare. Pe lângă posibilitatea de a face cea mai mare culoare posibilă, poţi face şi o chintă dacă flopul este 234. De asemenea, un flop precum Ah 5h 2c arată destul de sigur pentru un oponent care are AK şi ai putea să-i iei tot stack-ul. Un flop precum Ah Qh 2c va părea mult mai periculos pentru un oponent cu AK, mai ales dacă este multă acţiune. A5 este deci mult mai înşelător.

Cu As 5s poţi, de asemenea, să prinzi un draw mare pe flop. Un flop precum Ah 4s 2s îţi dă o pereche, un draw la culoare şi un draw la chintă în gaură. Dacă oponentul tău are AK este în faţă în acest moment, dar nu este favorit la câştigarea mâinii până la river. Vei câştiga dacă pe masă va veni una dintre cele 9 cărţi de inimă neagră sau un treiar. Pentru că ai luat deja în considerare treiarul de inimă neagră, ai alţi trei treiari care te fac câştigător. De asemenea, poţi câştiga şi dacă prinzi un cinciar, dacă oponentul nu prinde şi el un popă în acelaşi timp. Dacă ai 15 outs cu 2 cărţi de venit eşti favorit aproximativ 6:5 la câştigarea potului. Aceste mâini trebuie jucate agresiv. Fă bet pe flop şi dacă oponentul face raise, fă all-in! Ai putea câştiga potul pe loc, dar dacă eşti plătit şansele tale de a câştiga sunt mai mari decât ale oponentului (vezi Fold Equity).

Cum să joci Conectorii suită (Suited connectors)

Trecând la următoarea categorie de mâini, ajungem la suited connectors. Aceste mâini sunt importante, pentru că stack-urile sunt mari în comparaţie cu blind-urile şi poţi face mâini puternice şi bine deghizate. Uneori este OK să-ţi rişti întregul stack neavând o mână completată, atât timp cât tu eşti cel care face bet sau raise. Atunci când îţi rişti tot stack-ul pe un draw vrei, de obicei, să o faci pe flop, când mai sunt două cărţi de venit şi când poţi fi favorit dacă eşti plătit. Cu o singură carte de venit şansele tale de câştig cu orice draw sunt semnificativ mai mici decât şansele oponentului tău. Ai fold equity de partea ta dacă eşti într-un pot 5-way cu 8c7c iar flopul este 9c6s4c sau 8d 6c 5h sau Jc 8s 2c etc, deci un all-in este mutarea corectă.

Ţine cont că în aceste exemple ai mai mult decât cele 9 outs pe care le-ai avea cu un simplu draw la culoare. Cu cât ai mai multe outs, cu atât mai dispus trebuie să fii să faci all-in pe flop în loc să faci check şi apoi call la un bet mic sau fold la un bet mare. Pe lângă asta, joacă doar cărţile de tip suited connectors. Dacă ai cărţi conectate, dar nu de aceeaşi culoare, nu vei putea face mâini destul de puternice pentru a putea scoate profit.

Dacă alegi să nu faci all-in şi faci check, cel mai probabil vei avea de plătit un bet la un moment dat. Vei putea plăti doar dacă bet-ul este mic în comparaţie cu potul (jumătate de pot sau mai puţin) şi dacă un raise din partea unui alt oponent este improbabil. Bazează-ţi call-ul pe pot odds şi implied odds. Dacă nu prinzi un draw la chintă pe flop un draw la culoare sau 2 perechi, fă check şi fold la suited connectors postflop.

În fazele de început ale unui turneu trebuie să fii atent cu mâinile care pot câştiga doar un pot mic, dar pot pierde unul mare. În mod similar, poţi risca o parte mică din stack dacă ai o mână care poate pierde doar un pot mic, dar poate câştiga unul mare!

Rezumat Capitolul 17
1. Fii conştient de imaginea ta la masă, aşa cum apari în faţa celorlalţi jucători în anumite momente, şi învaţă să te foloseşti de acest lucru.
2. Este nevoie de o mână mai puternică pentru a face un call la un raise decât pentru a face un raise.
3. În fazele de început ale unui turneu, încearcă să câştigi poturi mari văzând flopuri ieftine cu mâini speculative, dar fii precaut cu mâinile care pot câştiga un pot mic şi pierde unul mare.
4. Reţine să te foloseşti de fold equity atunci când este posibil.

 
Pagina: Cuprins 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28